Category: Poezii

Romanian Poetry

Leagăn

Când se lasă noaptea, pașii ei reci Calcă cearșaful alb, ușor căzut, Părul negru lin așezat pe umerii goi. Mirosul de toamnă adie, Perdeaua năvale la fereastră într-o furie. Luceafărul în armonie. Un scârțâit de scândură și foșnetul frunzelor, Nu trezește pe nimeni, În pași repezi tremurând de frică, Cu ochii mari privind în luciul nopții, Îndrumată’i calea în a… Read more →

Deșteaptă-te,române!

Deșteaptă-te, române De vrei ca să mai vezi, Pe munte ,codrul verde, Ori pe câmpii,livezi. Deșteaptă-te,române Cat încă se mai poate, Să nu cădem cu toții. În somnul cel de moarte. Deșteaptă-te,române Și nu mai aștepta, Alții să-ți facă lege, În țărișoara ta. Deșteaptă-te,române Căci cei ce ne conduc, Spre o golgota mare, Încet,încet ne duc. Deșteaptă-te,romane Căci nu mai… Read more →

Love life without conditions

The adored maestro of the piano, Arthur Rubinstein, described, in a poignant vignette, how a lesson earned in adversity liberated his enormous love for life. As a young man in Berlin, without money, barely enough food to live on, his bills unpaid and his credit used up, and no money to seek concert engagements, he was alone, cold, and hungry.… Read more →

BOA NOITE!

A noite já pintou o céu de cinzento escuro O Sol desperta nos antípodas da Terra… A Lua apareceu com o seu luar, que seduz… As estrelas cintilam pontinhos de claridade… Agora, é hora de esquecer o que foi duro… Tempo de sentir o torpor que a noite encerra… Vislumbrar a esperança numa réstia de luz… Esperar o alvorecer, uma… Read more →

Izvodul

Suratele din micul sat, Din ochi, izvodul l-au furat, Ce-n lume nu-şi avea perechea Cum furi un cântec cu urechea. Şi-n alte sate mai apoi, Îl înmulţiră pe război. Ca molima el s-a întins Şi-ntreaga ţară a cuprins. Mici flori, la început albastre, Apoi, ca gândurile noastre, În mii de forme şi de feţe, Au început să se răsfeţe Pe… Read more →

Pe lângă plopii fără soț

Pe lângă plopi, tu fără soț, Adesea ai trecut, Fără maieu, fără chiloți Și se holbau, vecinii toți Iar eu am rămas mut. La părul tău cel ciufulit Priveam cu indignare, Cine te-o mai fi tăvălit, De straie cin’ te-a prăduit, Ziua-n amiaza mare? Te-aștept acasă ca s-ajungi O șoaptă de răspuns să-mi dai, Și să-mi explici și mie-atunci Cu… Read more →

Nunta

De sâmbătă, la pocânzei, Şi neamul lui şi neamul ei s-au adunat cu lăutari la casa fetei; socrii mari Cu dar în casă au intrat Şi cele bune au urat: „Iubirea, pasărea măiastră, Vă cânte pururi la fereastră, Fiori în suflet răscolind. În casa voastră aciuată Să nu ajungă niciodată A inimilor vitregie, Să plece iar în pribegie!” Din ploscă… Read more →