Liniste

Că este o soartă ciudată
Te lasă baltă deodată
Câteodată tot răul ar vrea să-l scoată
La suprafață din tine, e-o lupta muta cu tine
Să poți să alegi învingător dintre rău și bine
Și plin de bestii și crime
Chipuri, haine și mime
Nimeni nu se mai interesează ce-i cu nimeni
Nimic nu merge OK și telefonul nu sună
Parcă nu ești pe Pământ, ești singur pe Luna

Oameni nu mai sunt oameni
Războaie peste tot
Nu mai putem găsi pentru violență antidot
Copiii cresc fără principii și exemple
Societatea îi alungă-n false temple
Alcool și droguri, războaie, cenușă și fum
Controlul e pierdut, l-am abandonat pe drum
Trăim o viață efemeră, totu-i trecător.
Te trezești că s-a dus în zbor

și fac liniște
încerc să nu-i aud
îmi imaginez că-s singur pe Pământ
Nu vreau să cumpăr nimic și nici nu vreau să vând
Pur și simplu sunt momentele alea când
Vreau liniște

Ne înconjurăm cu ură, cu excese
Aș vrea să mai văd rasa umană făcând progrese
Din stadiu-n care este.
Și cea mai proastă veste
E ca istoria nu iartă, ajungem de poveste…
Și cum istoria e scrisă, de falși învingători
Eroi se sting în paturi, răpuși de trădători
Așa că d-asta o să las în uma dovezi clare
Că nu toți facem parte din turmă

Au fost și multe și grele, au fost și bune și rele
Uneori viața îți oferă doar extreme
Toate trec fix în timp ce se petrec
Trebuie să reușesc, nu doar să încerc
Să uit de toate, să pot să fug departe
în altă parte, că poate cine știe
Poate, poate…
Oricum rămânem cu speranța ca Pandora
Mă uit la ceas e-al naibii de târzie ora

Și fac liniște…

Comments

comments

Post navigation

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *