A venit Ilie
S-o ia pe Mărie…
El a sărutat-o
Și a înflorat-o,
Punându-i în păr
O floare de măr.
Însă Basalie,
Șmecher, cum se știe,
Iute a furat-o
Și a de…florat-o.
După cununie:
“Iar amu’, Mărie”,
O-ntrebă Ilie,
“Copilașu’ ista…îi din Basalie?”
La care Mărie, spuse cu tărie:
“Cum sa crezi tu oare o așa prostie?…
Toata lumea știe
Că-i din flori, Ilie!”

2 comments for “Idilă cu flori”