Oops! It appears that you have disabled your Javascript. In order for you to see this page as it is meant to appear, we ask that you please re-enable your Javascript!

IARNA UNUI CITADIN

A lăsat lumina umbre tot mai grele
Și eu cos ruptura zdrențelor de piele.
Când îndes cu paie o paiață goală,
Ascunzând durerea nopților de smoală.

Frig e Doamne-n casă, frig e și afară!
Cetina miroase pe întreaga scară.
Totuși e tăcere, odihnesc vecinii,
Eu de poala vremii îmi tocesc caninii.

Sufletele goale trec pe trotuare.
O Sahară-s pașii înspre osuare,
Tot în intersecții se ciocnesc și-njură
Lanțurile grele din alergătură.

Nedormiți de foame îngerii în zdrențe
Pe canale oarbe vieții-i fac pasențe.
Sună grav orașul din sirena morții
Fabricii de vise greu i-i golul porții.

Un taxiu așteaptă o pereche lipsă
Dedublând misterul alb dintr-o elipsă,
Pe asfaltul negru urmărind trasee
Viselor de ziuă … mâna ta, femeie!

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *