Rugăciune

Doamne, Dă-mi smerenie faţă de-ai Tăi!
Azi, când sunt toţi smardoi, tot mai goi
Şi tot nu-s răi ca noi, care nu-ntelegem
Că Dragostea Ta e mai presus de orice lege!

Ia-mi harul de-a face rime,
Dă-mi harul de-a face bine
Oricui n-ar face pentru mine!
Dă-mi pe masă o pâine şi-n inimă un foc,
Care să ardă numa’ pentru Tine sau deloc!

Când lumea va fi : un front fără frontiere,
Cu bombe chimice, mitraliere şi mortiere
Răpăi în sec peste cartiere
Smulgând sufletele din trupuri, cu tot cu frapiere.
Cotidiane şi ecrane fac milioane s-aclame
Oameni infami, era dramei, pentagrame pe icoane.
Duhul anticristic în reclame.

Holograme cu iz mistic, hedonistic.
Nihilismul ascunde atent Crezul patristic,
Şi nu mai avem suport moral, doar logistic,
Programe softicate prelucrând artistic
Miliarde de date comandate statistic!


Vremuri din urmă, vin pă’ bune,
Luându-ne pe toţi de la mii şi la mişei în costume,
Nu vreau oţel sau căţel să mă protejez!
Credinţa în Tine îi destul, vreau s-o păstrez!

Miluieşte pe mine păcătosul,
Ia de la mine prinosul, ia răul, prisosul,
Dezgheaţă-mă cu bunătatea Ta! Cum ai făcut
Cu sfinţii ce-acum stau de-a dreapta Ta
Am curvit, am înşelat, am hulit, am judecat,
Am osândit pe oricine, mai puţin pe mine.
Sunt chiar un criminal în serie că realmente
Am ucis cu sânge rece multe sentimente!

Ajută-mă să străbat desişuri folosind,
Cuvântul Tău ca pe-o sabie cu două tăişuri!
Învaţă-mă ce-i silirea, ce-i înfrânarea,
Ca să-nţeleg iubirea şi să-mi urmez chemarea!

Doamne Dă-mi apa, pâinea şi sarea,
Ia de la mine mândria, Arată-mi calea,
Şi Iartă-mi Tată mie nepăsarea,
Căci am greşit şi după ce mi-ai arătat înşelarea.

Iartă-mă şi zi-mi ce să fac!
Când cel rău vorbeşte prin mine, Tu Fă-mă să tac!
Să nu mă bag când nu tre’be! Dă-mi forţă să
Ţin departe gânduri negre ca un Sfânt în zeghe!

Când deznădejdea mă inundă, fecundă, secundă cu secundă
Demoni vor să pătrundă, urcându-se pe pereţi


Te aud când mă cerţi
Dar O faci să mă-ndrept
Să-mi aminteşti că mă ierţi,
Că eram confuz ca Babel,
Te-am prigonit ca Saul,
Acum vreau să Te vestesc ca Pavel,
Nu hain ca şi Cain, ci trăind ca Abel,
Bucurându-mă de toate, pământuri şi ape,
Ajută-mă să uit de faptele bune,
Nu-mi mai arde de glume vreau departe de lume!
Să pot muri încet până în momentul în care,
Mândria moare, şi-o să iubesc pe fiecare

Chiar dacă e una dintre celelalte fiare,
Ce-arată colţi şi scoate gheare, sau poate,
Chiar e un om bun ce poate doar e,
Prins de plăceri uşoare, trecătoare, materiale;
Cârcotaşi, răutăcioşi, chitrosi, invidioşi,
vicioşi, prejudiciosi, furioşi, libidionoși,
Îndreaptă-ne Tată, că numai Tu poţi
Şi tocmai pentru că poţi,
Iartă-ne pe toţi!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

one × four =