Intr-o dimineata…

Imi tesi o raza

ca pavaza,

dezmierdata,

dar pe faza,

atunci cand linistea

necheaza

si-mprastie petale

dintr-o vaza.

Si pic cu pic

ca din nimic

mi-asterni

o mangaiere

intr-un plic.

Si un sarut

dar nu prea mic

mi-aluneca in san

din polonic.

Si, ce sa-ti zic?

Te iubesc.

Cam pan’ la cer.

Si mai un pic…

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *