E legănată, subţirică,
Cu păr bălai, în fir uşor
Ca păpădia, puf în zbor.
Când, grele, genele-şi ridică
Privirea-i visătoare, blândă,
Îţi pare uneori vicleană
Cum o strecoară pe sub geană,
Dar frageda-i şi dulcea gură
Îţi zice parcă: „Vino-ncoace”
Cu farmece şi cu mijloace
Gingaşe, inima ţi-o fură.
Firesc îi e străvechiul port.
Cămaşa, din subţire tort
Se-adună, creţ mărunt, atât
La mânecă şi lângă gât.
Ca apa-n jurul unui grind
Ies poalele puţin mai lungi
Din fota strâmtă, numai dungi,
Ca spuma-i, marginea tivind.
Moi, fără tocuri pantofiori
Sunt opincuţele cu cioc,
Cum au copiii mici, din loc
Când o pornesc încrezători.