S-a constatat persistenţa îngrijorătoare a unor erori elementare. În textele scrise care apar pe ecran s-au înregistrat greşeli de ortografie şi punctuaţie. Astfel, au fost înregistrate mai multe cazuri de scriere greşită cu un singur “i” final, în loc de doi (“Rromi sărbătoresc!”, deşi forma corectă este “Romii sărbătoresc”; “Nu va fi prezent la funerali” (corect: “funeralii”); “nu ai cum să şti” (corect: “nu ai cum să ştii”).
Alte greşeli sunt cele de pronunţare. Potrivit cercetării, cele mai grave neglijenţe sunt ilustrate de forme ca: “ştofă” (corect: “stofă”), “şpreiul” (corect: “spreiul”), “servici” (corect “serviciu”), “uşe” (corect: “uşă”).
În domeniul morfologiei, s-a constatat răspândirea unor forme neacceptate de normă, precum formele hibride de indicativ imperfect: “vroiam, vroia, vroiau”, deşi formele corecte sunt cele fără “r” în radical: “voiam, voia, voiau”.
Frecventă este şi folosirea verbului “a trebui” la indicativ prezent cu forma de persoana a III-a plural “trebuiesc”, în locul formei unice de prezent “trebuie”. Forma de conjunctiv “să aibe” a verbului “a avea” persistă în locul formei corecte “să aibă”.
În sintaxă, s-a înregistrat din nou utilizarea fără prepoziţia “pe” a pronumelui relativ “care” cu funcţie de complement direct: “din informaţiile care le am până acum” (forma corectă: “informaţiile pe care le am până acum”). A fost observată şi extinderea abuzivă a folosirii prepoziţiei “pe”: “spune că pe imagini a mai recunoscut şi alţi poliţişti” (corect: “în imagini”).
Construcţia greşită “ca şi”, cu “şi” parazitar (atunci când “ca” are sensul “în calitate de” şi în contextele în care nu se pune problema evitării unei cacofonii) se păstrează la fel de frecventă, la multe posturi: “sunt chemaţi ca şi martori” (corect: “sunt chemaţi ca martori”).
Semiadverbul “mai” nu trebuie să fie plasat înaintea auxiliarului sau a pronumelui neaccentuat: “cine mai o susţine pe doamna Mincă” (corect: “o mai susţine”). În titrări se întâlnesc frecvent sintagme nominale în care relaţiile sintactice dintre cuvinte nu sunt marcate: “Părinte pacient” (corect: “Părintele pacientului”).
De asemenea, potrivit cercetării, se răspândesc unele calcuri sintactice, construcţii traduse din engleză şi neconforme cu tiparele româneşti: “Staţi sănătoşi!” (corect: “Fiţi/ Rămâneţi sănătoşi! (cf. engl. “stay healthy”).
În plan stilistic, un fenomen “îngrijorător” este, potrivit aceleiaşi cercetări, frecvenţa formulărilor vulgare: “turismu’ e făcut muci”, “să se buricească”.