De sâmbătă, la pocânzei, Şi neamul lui şi neamul ei s-au adunat cu lăutari la casa fetei; socrii mari Cu dar în casă au intrat Şi cele bune au urat: „Iubirea, pasărea măiastră, Vă cânte pururi la fereastră, Fiori în suflet răscolind. În casa voastră aciuată Să nu ajungă niciodată A inimilor vitregie, Să plece iar în pribegie!” Din ploscă…